Construită de: Ştefan cel Mare
Locaţia: Putna, judeţul Suceava
O manastire aparte pe plaiurile moldovenesti este Putna, prima si cea mai importanta ctitorie a domnitorului Stefan cel Mare. De peste cinci veacuri, aceasta atrage credinciosii prin istoria si legendele sale care o invaluie. Situata inte Obcinele Bucovinei, intr-un loc extrem de pitoresc inconjurat de dealuri impadurite si de peisaje salbatice, manastirea poarta si in prezent urmele pamantesti ale ctitorului sau, fiind loc de odihna vesnica pentru domnitor si alti cativa membri ai familiei sale.
Cronicile vremii povestesc cum a fost aleasa locatia manastirii. Stefan cel Mare dorea sa construiasca o necropola, care sa fie totodata si fortificatie pentru aceasta zona. El a tras la intamplare cu arcul de pe Dealul Crucii, iar in locul in care s-a infipt sageata s-a pus temelia viitoarei manastiri. Trei ani mai tarziu, in 1469, lacasul de cult era complet construit si urma sa devina inima culturala a Moldovei. Putna impresioneaza prin maretia sa, dar si prin linistea sufleteasca pe care ti-o ofera. Intre zidurile groase de aparare strajuite de cele doua turnuri, Putna a reunit de-a lungul vremii un atelier de caligrafie, unul de broderie si o celebra scoala de muzica psaltica, fiind un centru al artei si culturii medievale sud-est europene in secolele XV-XVI.
Refacuta in repetate randuri, dupa cutremure, incendii si navaliri straine, manastirea este un ansamblu arhitectural, imbinand elementele moldovenesti specifice cu cele bizantine, gotice si renascentiste. La interior, biserica este impodobita cu picturi viu colorate pe fondul foitei de aur, infatisand chipuri de sfinti si scene biblice. Intre acestea se evidentiaza portretul domnitorului Stefan cel Mare si cel al lui Daniil, sihastru caruia voievodul ii cerea adesea sfatul. Compozitia murala in stil neobizantin, cu acorduri cromatice deosebite, fac din Putna una dintre cele mai reusite opere de arta manastireasca.
In ansamblul de la Putna se gaseste si chilia lui Daniil Sihastrul, o relicva a primelor asezari din Bucovina, care te intampina cu imaginea ei austera si, in acelasi timp, linistitoare. De asemenea, puteti vizita muzeul manastirii, unul dintre cele mai bogate si valoroase din tara. Aici se pastreaza o parte din tezaurul artistic si istoric al lacasului: manuscrise rare impodobite de migalosii caligrafi, broderii, covoare scumpe, miniaturi pictate de importanti artisti ai epocii, ornamente baroce, carti de cult, argintarie. Putna nu este doar un loc de reculegere si rugaciune, ci si o importanta lectie de cultura si istorie, mostenire pentru numeroase generatii.
Ştefan cel Mare a construit mănăstirea ca fiind locul său de înmormântare, între anii 1466 şi 1469, iar biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost sfinţită un an mai târziu.
Primul egumen a fost Arhimandritul Iosif de la Manastirea Neamţ, primul centru monahal important din Moldova. Acesta a fost însoţit de către caligrafi, care au fost primii dascăli ai noii şcoli care a urmat exemplul celei din Neamţ. A început ca şcoală de retorică, logică şi gramatică pentru viitorii cronicari sau personal cleric, dar curând Putna a devenit unul din cele mai importante centre culturale ale ţinutului.
Doar la trei ani după ce mănăstirea a fost terminată, un incendiu a distrus-o, dar a fost imediat refăcută. A fost distrusă din nou, în 1653, de către armata cazacă a lui Timuş Hmelniţchi, ginerele lui Vasile Lupu. Actuala biserică a fost practic refăcută între anii 1653 şi 1662 de către Vasile Lupu şi succesorii săi. Planul bazei urmează planul edificiului original, cum s-a putut dovedi când fundaţia primei biserici a fost dezgropată, între 1968 şi 1970.
Ştefan cel Mare a domnit o jumătate de veac, între 1457-1504. Şi-a câştigat porecla de „Mare” pentru numeroasele sale victorii militare împotriva turcilor infideli. De asemenea, este faimos prin construirea şi prin influenţarea construirii a numeroase biserici şi mănăstiri în toată Moldova. Se spune că a zidit câte un edificiu religios după fiecare victorie militară importantă. În mănăstirea Putna, se află mormântul domnitorului Ştefan cel Mare, precum şi a altor membri ai familiei. Mormântul său a devenit loc de pelerinaj. Ondulaţia statuii şi capacul mormântului sunt dovezi ale spiritului artiştilor moldoveni din vremea lui Ştefan cel Mare.
Biserica era neobişnuit de mare pentru vremea sa, dar explicaţia era că ea a fost construită pentru a fi loc de înmormântate pentru domnitor, familia acestuia şi succesori. Pereţii subţiri sunt făcuţi din blocuri masive de piatră şi 12 stâlpi sprijină pereţii. În construcţia originală, aceştia erau doar 6 şi alţi 6 au fost adăugaţi în timpul secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea.
Deşi biserica actuală urmează planul edificiului unei biserici moldoveneşti tipice din secolele al XV-lea şi al XVI-lea, ea are multe particularităţi arhitecturale şi decorative care sunt tipice bisericilor din secolul al XVII-lea. Pereţii exteriori nu mai au faţadele netede din timpurile anterioare, ci două rânduri de arcade nelustruite înconjoară clădirea, cele mici deasupra frânghiei întoarse din piatră, iar cele înalte dedesubtul ei. Motivul acesta – al frânghiei răsucite – a fost prima dată întâlnit la biserica Manastirii Dragomirna, în 1609.
Ferestrele înalte ale exonartexului, trei pe faţada vestică şi câte una pe cea nordică şi cea sudică, urmează forma şi mărimea arcadelor mate şi înalte. Părţile lor superioare sunt decorate cu motive decorative complexe din piatră gravată. Toate celelalte ferestre sunt mult mai mici, cu bolte ascuţite şi cu chenare pătrate din piatră sculptată. De obicei, era câte o fereastră pe fiecare absidă, dar aici sunt câte trei ferestre pentru fiecare absidă, o altă influenţă târzie.
De asemenea, turla diferă de cele tradiţionale, ea având două etaje. În partea inferioară octagonală, se află câte o ferestruică pe fiecare latură cu câte un pilastru în stil baroc răsucit între ele. În partea superioară şi mai îngustă, se află cele patru ferestre obişnuite. Intrarea prin biserică se face prin două uşi laterale. Două bolţi în cruce cuprind exonartexul, care este o cameră nepictată, plină de lumină datorită celor cinci mari ferestre. Este posibil ca exonartexul să fi fost adăugat în construcţie ulterior, în secolul al XVII-lea. Pe peretele estic, s-au descoperit urme ale picturilor murale, însă în zone care nu mai sunt vizibile: sub actualul etaj şi în pod, sub bolţi.
Putna se află în valea râului Putna, la 120 km de Vatra Dornei, unde puteţi găsi cazare şi informaţii despre călătorie.
Contact:
Adresa: Putna, 727455, judetul Suceava
Tel: + 40 (230) 414055
